Trasee turistice

Luni 12 Noiembrie 2012 - 1:53         3276 afisari

Posibile trasee turistice:

Dolhasca (Probota)-Fălticeni-Râşca-Baia-Mălini-Slatina-Voroneţ-Mănăstirea Humorului-Stupca-Suceava-Dolhasca (Poiana) (250 Km)
Dolhasca-Probota (6 km)
Dolhasca-Poiana (4 km)
Dolhasca-Fălticeni-Tg. Neamţ (60 km) - M-rea Neamţ (67 km)- M-rea Agapia- M-rea Văratec -M-re Secu - M-rea Sihăstrie

La 3 km de Fălticeni, ieşind pe str. Ion Creangă, se află comuna Rădăşeni, vestit centru pomicol. Deasemenea, se poate vizita Biserica Sf. Mercurie şi Sf. Ecaterina, ctitorită de Ştefan Tomşa în 1623 şi pictată în 1875. Construită din lemn, biserica are formă de navă şi este compatimentată în altar, naos şi pronaos. Pictura naivă de o mare frumuseţe a fost realizată în tehnică tempera, pe pânză lipită pe pereţi.

Ieşind din Fălticeni prin sud, după 8 km intrăm în localitatea Baia. Aici, în evul mediu a fost prima capitală a Moldovei, sub domnia lui Dragoş şi probabil şi în vremea lui Bogdan I, cu numele de Moldavia. Într-un document din 1339 târgul era considerat "cel mai mare oraş" de la răsărit de Carpaţi. În secolele XIV-XVI Baia a avut un rol politic, cultural, religios, economic şi administrativ însemnat, dezvoltându-se ca centru meşteşugăresc şi comercial important. Din punct de vedere religios, Baia a fost un important centru catolic, în secolul al XIII-lea câţiva misionari dominicani ridicând o biserică franciscană. În 1410 Alexandru cel Bun a început construcţia unei impunatoare catedrale catolice, cea mai mare din Moldova, ale cărei ruine mai pot fi văzute şi astăzi. Din cele patru biserici ortodoxe menţionate documentar, astăzi se păstrează doua, ambele monumente istorice.

Biserica "Sf. Gheorghe" (Biserica Albă) din Baia
Este ctitorită de Ştefan cel Mare în 1467, după bătălia victorioasă împotriva oştilor invadatoare ungare conduse de regele Matei Corvin. Este clădită în plan dreptunghiular din piatră brută şi cioplită.Bolţile şi turla sunt refăcute din cărămidă. I se spune Biserica Albă pentru că nu a fost pictată. Forma actuală se datorează refacerii dintre anii 1906-1915.

Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Baia
Este ctitoria lui Petru Rareş din 1532, fiind construită din piatră şi cărămidă, în plan rectangular, fără turlă. Este pictată atât în interior cât şi în exterior. Portretul votiv îl reprezintă pe ctitor, Petru Rareş împreună cu doamna Elena şi un fiu, probabil Iliaş.

Pe traseul Dolhasca-Fălticeni-Cornu Luncii după cca 45 km ajungem în Mălini, satul în care a copilărit poetul Nicolae Labiş. Casa memorială "Nicolae Labiş" este situată în centrul localităţii. Deschisă publicului din 1975, expozitia reconstituie prin obiectele originale (mobilier, manuscrise, fotografii, documente etc.) atmosfera de viaţă a poetului stins la numai 21 de ani.

Mănăstirea Slatina (la 52 km de Dolhasca)
Ctitorie a domnitorului Moldovei, Alexandru Lăpuşneanu. Construită între 1554-1558 ca necropolă domnească a familiei. Are aspectul unei adevărate fortăreţe remarcându-se printr-o deosebită valoare arhitectonică şi artistică, ce reînvie şi continuă tradiţiile epocii lui Ştefan cel Mare şi Petru Rareş. În interiorul incintei, se află Casa Domnească care trebuia să slujească familiei domnitorului nu numai ca locuinţă ci şi ca loc de refugiu în caz de primejdie. Deşi a suferit transformări de-a lungul anilor, ea păstrează ramele de piatră ale ferestrelor, cu profile în stilul renaşterii transilvănene, confirmând astfel legăturile strânse ale lui Lăpuşneanu cu oraşele de peste munţi şi în special cu Bistriţa, de unde au fost aduşi meşterii pietrari care au lucrat la Slatina. Aşa cum se prezintă astăzi, mănăstirea este rezultatul unor restaurări succesive.

Mănăstirea Râşca (la 47 km de Dolhasca)
Este construită în mai multe etape: 1512, Bogdan al III-lea a zidit chiliile, în 1540, episcopul Romanului Macarie împreună cu logofătul Ioan şi Teodor Balş zidesc biserica cu hramul "Sf.Nicolae", în jurul bisericii se construiesc din porunca lui Petru Rareş, ziduri înalte şi puternice cu creneluri şi turn, lucrare terminată în 1542. Pictura interioară şi exterioară a fost executată între 1551-1554. Tabloul votiv îl prezintă pe domnitorul Petru Rareş împreună cu familia. Biserica mai deţine două valoroase icoane din secolul al XV-lea.
Într-o cameră din clopotniţa mănăstirii Râşca, a stat închis timp de şase luni marele istoric şi om de stat Mihai Kogălniceanu, surghiunit în 1844 pentru vederile sale politice inovatoare, din porunca domnitorului Mihai Sturza.

Mănăstirea Probota (la 6 km de Dolhasca)
În timpul lui Ştefan I Muşat (1394-1399), călugării sihaştri au ridicat biserica "Sf. Nicolae" din Poiană. În anul 1465, Ştefan cel Mare a îngropat aici pe mama sa, doamna Oltea şi în 1467, pe soţia sa Evdochia.
Mănăstirea Probota a fost ridicată de Petru Rareş, pe locul vechii biserici, în mai multe etape: biserica în 1530, pictura în 1536. Zidul de incintă a fost ridicat în 1550. Este necropolă domnească.
Pictura aparţine unui meşter cu serioase cunoştinţe şi noţiuni de perspectivă geometrică, apropiate de cele ale contemporanilor săi din ţările Renaşterii occidentale. Tema "Apocalipsei" reprezintă aici o adevărată manifestare de viziune fantastică modernă. Tabloul votiv îl prezintă pe Petru Rareş împreună cu familia.
În gropniţă se află mormintele lui Petru Rareş, al doamnei Elena şi al fiului lor Ştefan.
Probota a fost un important centru cultural, aici formându-se vestiţii cărturari ai epocii: Dosoftei, Grigore Roşca, Gheorghe Movilă.

sursa: falticeni.ro


GALERIE VIDEO


Pantomima Scoala Altfel
Clasa a X-a Oltea Doamna
Primaria Dolhasca a primit colindatori si uratori
Decembrie 2012
Hora Dolhasca
La Festivalul Marului Falticeni